Desi mayasii nu ne-au lasat atat de multe indicii asupra vietii lor cotidiene ca si egiptenii, totusi exista cateva izvoare istorice – picturi, inscriptii, figurine de argila gasite in morminte – din care se pot reconstitui unele aspecte ale vietii mayase. Un asemenea aspect il reprezinta obiceiurile folosite in cadrul unor servicii funerare. Este vorba despre ritualul de inmormantare a unui sef de trib, descris de Eric Thompson in cartea “Marirea si decadenta Civilizatiei Maya”.

Asemeni egiptenilor si multor altor civilizatii din vechime – si chiar din zilele noastre -, mayasii considerau viata ca pe un moment trecator pe pamant, ca o etapa premergatoare adevaratei vieti. De aceea, obiceiurile funerare mayase reflectau conceptia pe care aceasta civilizatie disparuta o avea despre viata de dupa moarte.

Primul ritual din cadrul seriei de servicii funerare mayase era acesta: imediat dupa momentul mortii, cei apropiati introduceau in gura raposatului o margea de jad – in care se credea ca intra sufletul raposatului ca intr-o noua locuinta – si un pumn de boabe de porumb (mayasii aveau un respect deosebit pentru aceasta planta, careia i-au creat un adevarat cult si i-au inchinat o zeitate – Zeul Porumbului).

In continuare, cei care se ocupau de pompe funebre il imbracau pe defunct in haine din panza de bumbac brodat, impodobite pe alocuri cu pene, ii puneau cercei din jad la urechi si clopotei de cupru la picioare si il incaltau cu sandale din piele lucrata cu deosebita minutiozitate. Aceste vesminte erau pregatite cu grija de femeile sclave timp de mai multe luni.

Urmatorul pas din seria de pompe funebre mayase era reprezentat de punerea defunctului astfel impodobit intr-o lada mare, de forma aproape cubica – deci se deosebea destul de mult de sicrie. Aceasta lada era asezata apoi pe o litiera, dusa de patru sclavi. Lada era coborata apoi intr-o groapa mare, in care se mai puneau si diferite obiecte de valoare care apartinusera decedatului (vase de ceramica, ulcioare, tesaturi de bumbac), precum si cadouri aduse de sefii de triburi vecine.